Kurtág 100 – concertul închidere a Festivalului „Cluj Modern”

Gregory Vajda, Dirijor Principal al Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania” revine la pupitrul acesteia pentru a dirija, vineri, 22 mai 2026, ora 19.00 / Colegiul Academic, concertul vocal-simfonic de închidere a celei de a XVI-a ediții a Festivalului de Muzică Contemporană Cluj Modern, care a purtat anul acesta subtitlul „Anivers” și are loc la Cluj-Napoca între zilele de 16–22 mai 2026.

Unul dintre cele mai longevive și prestigioase festivaluri de muzică nouă din România, Cluj Modern a fost inițiat în 1993 de compozitorul și academicianul Cornel Țăranu. Din anul 2009, festivalul a fost preluat de Adrian Pop, care a continuat dezvoltarea acestuia sub mentoratul maestrului Cornel Țăranu și i-a consolidat statutul de platformă esențială pentru promovarea creației contemporane. Ediția din 2026 a marcat  un moment de continuitate, dar și de reconfigurare, pentru că direcția artistică a fost preluată de compozitorul Cristian Bence-Muk, vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

Desfășurată sub genericul „Anivers”, ediția din acest an a dorit să puncteze două aniversări importante pentru lumea muzicală: Adrian Pop – 75 de ani și György Kurtág – 100 de ani. Lucrări semnate de Adrian Pop au fost prezente în aproape fiecare seară de concert, iar finalul festivalului va fi marcat de concertul „Kurtág – 100″, realizat în parteneriat cu Filarmonica de Stat ”Transilvania”.

La data de 19 februarie 2026, György Kurtág, considerat „ultimul titan al muzicii secolului 20” a împlinit 100 de ani. Născut în 1926 la Lugoj, György Kurtág a avut contact de timpuriu cu lumea muzicală prin intermediul unor personalități precum Magda Kardos, Filaret Barbu și Max Eisikovits. György Kurtág a fost pianist, organist, dar mai ales compozitor. Devenit cetățean maghiar din 1948, György Kurtág și-a finalizat studiile la Academia de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta unde l-a întâlnit pe György Ligeti – unul dintre mentorii și prietenii săi apropiați, urmând apoi specializări la Paris cu nume sonore precum Olivier Messiaen și Darius Milhaud. A obținut recunoașterea internațională prin interpretarea de către „Ensemble Intercontemporain” în primă audiție la Paris  (1981) a lucrării cu titlul „Mesajele răposatei domnișoare R. V. Trussova”. Colaborările pe care le-a avut în anii 1980 i-au menținut vocea unică în peisajul muzical și în spatele cortinei de fier, însă, după 1990, a devenit printre altele compozitor-rezident al Filarmonicii din Berlin și al „Konzerthaus” din Viena, dar și membru onorific al Academiei Americane de Arte și Litere, iar activitatea sa componistică a fost completată de cursuri susținute la marile universități din Europa și America de Nord.

În prezent, György Kurtág lucrează la cea de-a doua operă a sa intitulată „Die Stechardin”. (sursă text: https://www.romania-muzical.ro/)

În sala Auditorium Maximum a Colegiului Academic, melomanii clujeni vor putea audia, vineri, 22 mai 2026 (ora 19.00) Secolul Ligeti, un omagiu de o subtilă profunzime adus universului artistic al lui György Ligeti, într-un limbaj sonor concentrat, rafinat și esențializat și Petite musique solennelle, unde György Kurtág construiește un spațiu sonor de mare rafinament, în care tăcerea și sonoritatea coexistă într-un echilibru de subtilă tensiune.

Apreciat de prestigioasa publicație Montreal Gazette drept un „tânăr titan”, după succesul obținut la pupitrul Orchestrei Simfonice din Montreal în interpretarea capodoperelor Bluebeard’s Castle de Béla Bartók și Erwartung de Arnold Schönberg, Gregory Vajda s-a impus rapid ca unul dintre cei mai solicitați dirijori ai generației sale. Activitatea sa se remarcă prin precizie stilistică, o viziune artistică puternică și o implicare profundă atât în repertoriul clasic, cât și în cel contemporan.

Reflectând recunoașterea sa internațională în continuă creștere, în special în America de Nord, Gregory Vajda a fost numit în 2011 director muzical al Orchestrei Simfonice din Huntsville și a devenit al șaselea muzician care a ocupat această funcție în istoria ansamblului, o funcție prin care și-a consolidat profilul internațional. Activitatea sa artistică se desfășoară în paralel pe multiple scene europene și internaționale, unde este apreciat atât ca dirijor, cât și ca pedagog și promotor al creației contemporane.

În Europa, Gregory Vajda a preluat funcția de dirijor principal al Orchestrei Simfonice Savaria (Ungaria) în toamna anului 2022. De asemenea, după trei stagiuni ca artist în rezidență, a fost numit dirijor principal asociat (Chef Principal Associé) al ansamblului francez de muzică contemporană Ars Nova, fondat de compozitorul și dirijorul franco-român Marius Constant, pentru perioada 2024–2026.

Personalitate importantă a scenei muzicii contemporane din Europa Centrală, Gregory Vajda este director artistic al ansamblului UMZE New Music Ensemble și director de program al Fundației Peter Eötvös pentru Muzică Contemporană. După încheierea unui mandat de trei ani ca dirijor principal, a fost numit dirijor principal invitat al Orchestrei Simfonice a Radioului Maghiar. De asemenea, a fost director artistic al Festivalului și Concursului Internațional de Operă Armel (2013–2019), o platformă importantă pentru producții de operă inovatoare.

Realizările artistice ale lui Gregory Vajda au fost recunoscute prin numeroase distincții prestigioase, printre care Premiul de Artă Gundel (2001), Premiul Bartók–Pásztory (2018) și Premiul Artisjus pentru Artele Interpretative (2020). Deține titlul de Doctor în Arte (DLA) în dirijat.

În rândul orchestrelor pe care le-a dirijat se numără Filarmonica din Viena, Staatskapelle Dresden, Orchestra Radio din Frankfurt, orchestrele simfonice din Seattle, Baltimore, Montreal și Toronto, St. Paul Chamber Orchestra, Ensemble Intercontemporain și Klangforum Wien. A dirijat producții lirice la Opera din Atlanta și Opera din Montreal, la Opera de Stat din Hamburg, Opera din Palermo și Opera de Stat din Budapesta. A fost invitat la festivaluri de prestigiu precum Salzburg Festspiele, Festivalul Lanaudière (Canada), Mostly Mozart Festival de la Lincoln Center, Budapest Wagner Days și festivalul Ars Musica din Bruxelles, pentru a numi doar câteva.

Sezonul 2025–2026 marchează o perioadă deosebit de intensă în cariera sa: Gregory Vajda va debuta ca dirijor și compozitor alături de Israel Contemporary Players și va reveni la pupitrul unor instituții de prestigiu, printre care Filarmonica de Stat „Transilvania”, Opera de Stat din Ungaria, Orchestrele Simfonice Pannon și MÁV. În cadrul celebrării „Kurtág 100”, va susține cursuri de măiestrie alături de Thomas Adès, în cadrul masterclass-ului comun organizat de Fundația Peter Eötvös și Ansamblul de Cameră UMZE. În vara anului 2026, va dirija o amplă producție de muzică contemporană, inspirată de mitul lui Orfeu, alături de ansamblul Ars Nova, în mai multe orașe europene.

Cornel Groza este una dintre cele mai respectate personalități ale vieții muzicale românești, cu o activitate de peste patru decenii în domeniul dirijatului coral și vocal-simfonic. Absolvent al Conservatorului „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (1973), Cornel Groza și-a construit cariera într-o dublă ipostază – de dirijor și pedagog – a influențat generații de muzicieni și și a contribuit esențial la dezvoltarea artei corale în România.

Începând cu 1986 este dirijor permanent al Corului Filarmonicii de Stat „Transilvania”, cu care a realizat peste 850 de concerte, timp în care a colaborat cu numeroși dirijori de renume internațional și participând la festivaluri importante din Europa, Asia și Orientul Mijlociu (Festivalul „George Enescu”, Festivalul Callas – Atena, Festivalul de Muzică Sacră – Madrid, Festivalul Liturgica – Ierusalim, Festivalul de Operă – Martina Franca, ș.a.). În paralel, conduce din 1985 Ansamblul de Cameră „Cappella Transylvanica”, cu care a obținut premii importante la competiții internaționale (Viena, Karditsa) și a susținut numeroase turnee europene.

În plan didactic, Cornel Groza este profesor universitar al Academiei Naționale de Muzică ”Gheorghe Dima”, unde predă de peste patru decenii disciplinele dirijat coral și ansamblu coral. El a ffost decan al Facultății Teoretice între 2004 și 2012 și șef al Catedrei de Dirijat în perioada 1996–2004. A fost invitat să susțină cursuri de măiestrie în România, Italia, Republica Moldova, Malaezia și Elveția.

Născuți în aceeași regiune istorică a Transilvaniei, la o distanță de doar câțiva ani și purtând același prenume, György Ligeti și György Kurtág reprezintă cele două fețe ale aceleiași monede de aur a muzicii contemporane universale. Deși au împărtășit traumele secolului XX și au pornit din același mediu academic, cei doi compozitori au dezvoltat viziuni estetice radical diferite: György Ligeti a cucerit macrocosmosul prin densități sonore spectaculoase, în timp ce György Kurtág a explorat microcosmosul prin aforisme de o intensitate emoțională devastatoare.

În peisajul muzicii noi din 2026, influența celor doi maeștri originari din spațiul cultural româno-maghiar rămâne un pilon de referință. Studenții Academiei Naționale de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj sau ai marilor academii din Budapesta și Paris continuă să analizeze modul în care acești doi titani au redefinit limitele expresivității sonore, au pornit de la rădăcini comune pentru a ajunge la destinații estetice complet opuse.

Rădăcinile comune: de la Cluj la Budapesta

Legătura dintre György Ligeti (născut în 1923 la Târnăveni) și György Kurtág (născut în 1926 la Lugoj) s-a sudat în anii de studenție de la Academia de Muzică din Budapesta. Ambii au fost marcați de geniul lui Béla Bartók și au trebuit să creeze, în prima parte a carierei, sub dictatul realismului socialist.

Marea ruptură geografică s-a produs în 1956. După Revoluția Maghiară, György Ligeti a fugit în Occident, unde a devenit rapid o figură centrală a avangardei de la Darmstadt și Köln. György Kurtág a rămas în blocul estic, o izolare care i-a amprentat profund ritmul de creație și interiorizarea muzicală. Cu toate acestea, prietenia și respectul lor reciproc au durat o viață întreagă.

György Ligeti: Arhitectul iluziilor sonore și al „micropoliSpecificului”

György Ligeti a fost un explorator al spațiului cosmic și al densităților uriașe. El a devenit faimos la nivel mondial datorită tehnicii sale numite micropolifonie — o textură muzicală atât de densă și plină de linii melodice microscopice, încât armonia și ritmul individual dispar, lăsând loc unei mase sonore în continuă mișcare, asemănătoare unui nor sau unui fluid.

Această muzică hipnotică a atras atenția regizorului Stanley Kubrick, care a folosit piese precum Atmosphères sau Lux Aeterna pe coloana sonoră a capodoperei 2001: O odisee spațială, care l-a integrar pe György Ligeti în cultura pop universală.

Fie că scria pentru o sută de metronoame (Poème Symphonique) sau explora poliritmiile africane în studiile sale pentru pian, György Ligeti a căutat mereu spectacolul, paradoxul și expansiunea formei.

György Kurtág: Maestrul tăcerii și al fragmentului esențial

La polul opus, György Kurtág este un ascet al sunetului. Muzica sa nu cucerește spațiul, ci îl comprimă. Influențat de concentrated-ul estetic al lui Anton Webern și de poezia lui Samuel Beckett, György Kurtág scrie piese miniaturale, care durează uneori mai puțin de un minut, dar care poartă o încărcătură dramatică insuportabilă.

Cea mai faimoasă serie a sa, Játékok (Jocuri), începută ca o colecție pedagogică pentru pian, a devenit un jurnal existențial în care fiecare bătăi de clapă, fiecare pauză și fiecare tăcere contează. György Kurtág nu construiește „norii” lui Ligeti; el izolează un singur strigăt sau o singură șoaptă în întuneric.

Muzica sa cere o concentrare absolută și devine o confesiune dureroasă, intimă și complet lipsită de artificii ornamentale.

Comparație directă: două filozofii opuse

Moștenirea lor în secolul XXI

Diferența dintre cei doi a fost cel mai bine sintetizată de criticii muzicali europeni. Într-o analiză publicată de Le Monde de-a lungul anilor, se remarca faptul că, în timp ce György Ligeti inventa lumi noi și redefini posibilitățile acustice ale unei orchestre întregi, György Kurtág cobora în adâncurile conștiinței umane pentru a găsi adevărul din spatele unui singur interval muzical.

György Ligeti s-a stins din viață în 2006 și a lăsat în urmă o operă grandioasă care continuă să fie interpretată pe stadioane și în săli mari de concert. GyörgyKurtág, ajuns la o vârstă venerabilă și activ până foarte recent (cu premiera operei sale bazate pe Beckett în 2018), continuă să fie un punct de pelerinaj spiritual pentru interpreții de muzică de cameră din întreaga lume.

Publicul iubitor de folclor, așteptat la două spectacole dedicate tradiției